DUMINICĂ, 29.04.2012

„MAI EXISTĂ O SPERANȚĂ!”

Luca 15: 1-10

TREI CATEGORII DE CREȘTINI PIERDUȚI:

1)    Pierduți în Biserică: „Drept răspuns, Isus le-a zis: „Vă rătăciți pentru că nu cunoașteți nici Scripturile, nici puterea lui Dumnezeu.” – MATEI 22: 29.

2)    Pierduți în afara Bisericii: „Vai de voi, cărturari și farisei fățarnici! Pentru că voi închideți oamenilor împărăția cerurilor: nici voi nu intrați în ea și nici pe cei ce vor să intre nu-i lăsați să intre.” – MATEI 23: 13.

3)    Pierduți în lume: „Nu după multe zile, fiul cel mai tânăr a strâns TOTUL și a plecat într-o țară DEPĂRTATĂ, unde și-a risipit averea, ducând o viață destrăbălată.” – Luca 15: 13.

DAR AM O VESTE BUNĂ: PENTRU TOȚI EXISTĂ IERTARE, CALE DE ÎNTOARCERE ȘI MÂNTUIRE!

În teztul pe care l-am citit sunt, de fapt, două pilde care au aceeași temă.

1.     PILDA OII PIERDUTE

a)     v. 2: Scopul fariseilor și cărturarilor a fost să-L denigreze pe Isus, să dea impresia că El nu este un bun Păstor.

b)    v. 4: „(...) și pierde pe una din ele (...)”. Aparent, este vina păstorului că s-a pierdut. În parte, așa și este! Dar este și vina „oii” care este ispitită cu ceva care, la prima vedere, pare mai bun. Se pune întrebarea: DE UNDE S-A RĂTĂCIT ACEASTĂ OAIE? Din turmă. AȘADAR, NU ESTE VORBA DESPRE UN OM DIN LUME, CI DESPRE O PERSOANĂ DIN BISERICĂ. Petru spune: 1 Petru 2: 10, 25.

c)     v. 4: Păstorul cel adevărat „lasă pe celelalte nouăzeci și nouă pe islaz”. Adică le lasă într-un loc sigur, unde se găsește hrană din belșug și unde locul este deschis, în așa fel încât vrăjmașul nu se poate apropia fără să fie văzut.

d)    v. 4: „(...) se duce după ea (...)” – Păstorul are o atitudine pozitivă, dinamică. Aceasta este deosebirea dintre Păstorul cel iubitor și păstorul plătit, care ar putea avea o atitudine negativă, pasivă și care ar putea gândi: „Și-așa n-o mai găsesc, de ce să mă mai obosesc?”

e)     v. 4: „(...) până când o găsește” – Adevăratul Păstor este tenace. Păstorul plătit renunță repede.

f)      v. 5: „o pune cu bucurie pe umeri” – Păstorul cel bun nu o mână de la spate, nu o lovește cu bățul ca să meargă, nici măcar nu o lasă pe jos, ci o pune pe umeri.

g)     v. 6: Păstorul cel bun nu se bucură singur.

Gândește-te la o persoană care astăzi nu mai este în biserică și du-te, caut-o până o găsești și fă tot ceea ce e posibil pentru a fi readusă în biserică. De tine depinde ca aceste persoane să fie readuse în „turmă”.

PILDA LEULUI PIERDUT

a)     v. 8: „zece lei de argint” – Pe vremea aceea, argintul era, din câte știu, mai de preț decât aurul. Domnul ne transmite, deci, că chiar atunci când am picat, noi avem valoare în ochii Lui. „Pentru tine dau popoare”, spune cântarea!

b)    v. 8: Femeia care a pierdut banul „aprinde lumina”. – Nimic bun nu se poate întâmpla decât la lumina zilei! Apostolul Pavel spune: - Rom. 13:12-14. Toate lucrurile rele se petrec noaptea. Furtișagurile se petrec noaptea. Crimele se petrec la adăpostul întunericului. Curviile se petrec în general tot noaptea. Dar lucrurile bune se petrec la lumină.

c)     v. 8: Femeia „mătură casa”. În inima noastră trebuie făcută curățenie. Apostolul Pavel spune: - 1 Corinteni 5: 6-8. Dar casa măturată nu trebuie lăsată goală. Isus a spus: Luca 11: 24-26.

d)    v. 8: Femeia „caută cu băgare de seamă”. Oare de câte ori nu ne-a căutat Isus și pe noi?

e)     v. 8: „până când îl găsește” – Dovedește tenacitate, ca și Păstorul cel bun. Dacă acel ban ar fi fost câștigat necinstit, nu s-ar mai fi zbătut atât. Dar noi suntem prețul sângelui lui Hristos.

f)      v. 9: Nici femeia nu se bucură singură.

CONCLUZIE: v. 10: este mare bucurie în cer pentru un singur păcătos care se pocăiește. Oare cum ar fi dacă s-ar pocăi toți 7 miliarde de oameni de pe pământ? Așadar, dacă încă nu te-ai pocăit, dacă te-ai gândit să mai amâni, dacă L-ai părăsit pentru o vreme pe Domnul, ASTĂZI ESTE ZIUA CÂND TREBUIE SĂ TE POCĂIEȘTI! NU MAI AMÂNA, MÂINE NU MAI ESTE AL TĂU! AMIN!